O poveste cu un lup 2!

- Esti jalnic in asemena situatie. Te-ai gandit ca detii un control absolut si te-ai inselat.
- Nu-mi dau seama, finalizarea trebuia sa para un joc de copii.
- Ce este de facut?
- Nu stiu! Chiar asa dintr-o data sa-ti dau un raspuns nu pot, lasa-mi un timp de gandire.
- Din nou, mereu la nesfarsit, pana la urma asteptam ce? Sa loveasca din nou?
Dupa o tacere de cateva minute, se ridica de la masa si iesi pe usa.
Ramas singur, acesta isi mai aprinse o tigara si cazu intr-o meditatie adanca.
Se simtea ca intr-un joc de cuvinte incrucisate, enigma parca plutea in aer gata sa se sparga, dar nu-si dadea seama cum. Cu rabdare relua in memoria imaginara situatia lucrurilor de fapt petrecute pana acum.
Problema il obseda in asemenea masura incat ajunsese sa simta numai la simpla expunere o stare de disperare furibunda la neputinta de finaliza o actiune.
In cele din urma se imbraca cu pardesiul, isi aranja sapca pe cap, stinse tigara in scrumiera si iesi afara. In prag insa isi aduse aminte ca nu are cu ce sa inchida usa. Intorcandu-se in camera cauta cu privirea pe masuta cheile, dar acestea nu erau acolo si la un moment dat se auzira pasii cuiva care urcau scarile. Zgomotul de pasi era foarte des ca si cum cineva ar fi avut mai multe picioare, acesta fiind insotit de un tacanit strident, probabil era un caine cu stapanul lui.
Ce era curios, era faptul ca liftul functiona si totusi persoana responsabila cu zgomotul se incapatinase sa urce scarile pana la etajul opt. Brusc zgomotul se opri in dreptul usii, cineva parca aspira ceva langa prag. Neclintit, acesta asculta cele mai mici detalii ale suflului si brusc intelese cu cine avea de a face. In incapere nu se afla nimic care sa semene cu o arma pentru aparare asa ca se sprijini cu mana de unul din scaune, tinandu-l strans de spatar.
Brusc zgomotul inceta ca prin farmec iar dupa cateva clipe clanta se roti usor in jos usa deschizandu-se fara zgomot, un val de lumina napadi incaperea, acesta in gest reflex isi duse mana la ochi, orbit fiind nu a vazut o umbra neagra aruncanu-se asupra lui, un gest reflex in vid, un zgomot al unui trup aruncat pe podea si un clantanit de dinti.
In dimineata urmatoare tipetele Adrianei sculara tot locatarii palierului.
Imaginea parca decupata din bucataria iadului, oferea un spectacol oribil de carne si sange de om.

O poveste cu un lup!

Era dimineata si ploua torential. Deja baltile incepusera sa-si faca aparitia si toata lumea in aceea dimineata in drum spre servici incercau sa le ocoleasca. Nimeni nu acorda nici o atentie unui individ care imbracat intr-un pardesiu de culoare deschisa si cu o sapca pe cap, incerca prin fel de fel de acrobatii sa ajunga in fata unei locuinte, al carei trotuar semana mai degraba cu un canal navigabil.In fine, ajuns in fata acesteia apasa pe butonul soneriei aflat undeva langa perete si cineva deschise usa si individul s-a strecurat inauntru.- Hei dar inconstient mai esti, pleci pe ploaia asta fara o umbrela ca lumea, uitat-te la tine arati ca o varza abia murata!- Mersi, mersi dar m-am grabit, se pare ca am aflat misterul....dar, nu a mai apucat sa termine, proprietarul casei la tras imediat de brat si l-a introdus intr-o camera vecina unde se aflau o masa, doua scaune, o sticla si doua pahare.- Poftim, dezbracate de hainele ude, ia loc sa stam de vorba, vreau sa aflu totul in detaliu.Spunand astea turna in pahare, lichidul din sticla pe a carei eticheta se putea citi Vin de masa.Tipul isi aprinse o tigara, trase cateva fumuri in piept si incepu povestirea.- Stii prea bine ca ultima data s-a gasit acea baltoaca de sange si brusc cineva din inconstienta a sters toate probele.Celalat nu spuse nimic ci doar cu o usoara inclinare a capului il incuraja sa continuie.- Evident, pierdera a fost destul de insemnata si batrana putea fi un martor cheie, incompetenta tipilor astia de la ordine si siguranta o platim foarte scump noi. Dar cu rabdarea se trece marea. - Am ajuns la un rezultat interesant.- Tii minte absurditatea declaratie pe care a facut-o acea femeie in varsta, referitor la tipetele de lup?- Da im aduc aminte!- Ei bine, cum sa intalnesti asa ceva in inima orasului si de ce lup?- Nu stiu, astept sa-mi spui?- Cazul nu este singular s-au intalnit si imagini. Trebuie sa recunsoc ca totul mi-a parventit intamplator, ascultand o povestioara a unui prieten doctor.- Chiar este vorba de un lup?- Nu chiar! Este vorba de un DTS!- Un ce?- Hai mai bine sa-ti spun o poveste ca sa intelegi. In Antalya de astazi, candva demult un rege puternic detinea o sera in care crestea o planta verde, ce semana ca o buruiana. Secretul plantei era pazit cu strasnicie, cel care ar fi divulgat acest secret urma sa moara in chinuri groaznice, de fapt ar fi fost foarte greu, paza serei era bine intretinuta. Regele cand era cazul ii chema pe tineri la el in sera si le dadea sa guste un amestec din aceea planta, amestec care arata ca o pasta verde. Tinerii in cauza dupa ce consumau pasta simteau o puterinca forta interioara care le dadea aripi, nu mai simteau durerea si o stare de fericire perpetua ii cuprindea pe toti. Ar fi facut orice ca sa mai guste odata din savoare dulcetei verzi. Astfel regele avea asigurata o suita de fanatici, care executau fara cracnire tot ce acesta le poruncea. Acum intelegi?- Da. Totusi nu reusesc sa fac legatura cu imprejurarea de fapt pe care o cercetezi!?- Dragul meu, e simplu! Ce face un animal cand il doare burta?- Aha! Am inteles!- E acolos si se pregateste pentru urmatoarea lovitura.- Multa rabdare, trebuie sa urmaresc firul asta pana la capat. A fost imprastiat cu buna stiinta si n-a sa-mi iert niciodata lipsa de raspundere pentru ceea ce s-a intamplat

Sinonimistul

Am ajuns intamplator sa-l cunosc si cu timpul a devenit tot mai interesant. Intalnirea s-a datorat unei invitatii banale pe fondul unei internarii in spital a persoanei cu care intial aveam treaba.La inceput a fost mai greu sa ma obisnuiesc cu stiul de conversatie impus de el. Parca ar mai fi trebuit ceva spus chiar daca el deja terminase deja ce avea de spus. O bogata interpretare lingvistica ii statea tot timpul la indemana, ajungandu-se efectiv la terminologie.Pana acum pentru mine asa fenomen mai rar.Totul incepea cu o problema de discutat sau aici ar fi ceva interesant de spus ori este o chestiune de dezbatut pe tema asta.Niciodata nu foloseste un cuvant fara destinatie concreta.Prin el, explicatia nu necesita un efort suplimentar pentru a o intelege, anticipezi dinainte ce trebuie sa intelegi si la sfarsitul ei, te simti pe deplin edificat.Totusi despre el nu a facut discutii despre mai nimic, afara de o sotie si un testament "in spe", este singura persoana care moare in fiecare zi, succesorii lui sunt ori ascendenti ori descendenti cu toate clasele de privilegiati, linie drepta, colaterali si ordinari.Ah am uitat! O pasiune arzatoare pentru carti ca un copil de 5 ani care-si admira masinutele.

Totul curge - panta rei!!

De exemplu: o propozitie care incepe cu litera mare si se termina dupa vreo doua pagini intr-o balta de cerneala sub forma de punct.
O femeie care intotdeauna are ultimul cuvant de spus, tot ce spui dupa este o noua discutie pentru ea.